Bucuresti - Telefon: 0721.753.779 | 0721.624.854

Str. Ostasilor nr. 7 , sector 1, Bucuresti Locatie

Ploiesti - Telefon: 0722.679.520 | 0726.170.006

Analiza Comportamentala Aplicata (ABA)

Analiza comportamentala este studiul sistematic al variabilelor care influenteaza comportamentul (Sulzer-Azaroff & Mayer, 1991). Analiza comportamentala aplicata (A.B.A.) este o disciplina implicata în aplicarea stiintelor comportamentale într-un mediu real precum clinici sau scoli, cu scopul de a adresa chestiuni sociale importante precum probleme comportamentale si de învatare (Baer, Wolf, & Risley, 1968).

Procedurile derivate din disciplina ABA au fost implementate pentru a evalua si trata un spectru larg de comportamente ale indivizilor diagnosticati cu deficiente si tulburari de dezvoltare. Cu toate acestea, în ciuda a peste 40 de ani de cercetare si aplicare a analizei comportamentale înca exista mituri si interpretari eronate despre ABA. Una din aceste idei gresite este ca ABA este folosita doar pentru tratarea unor tipuri specifice de probleme si doar cu un anumit tip de indivizi. De exemplu, se considera ca ABA este un tip de terapie sau procedura specifica destinata doar învatarii copiilor cu autism si ca nu este asemanatoare cu terapia Lovaas sau metoda invatarii prin încercari repetate (Discrete Trial). Cu toate ca invatarea prin încercari repetate este un tip de metodologie ABA, aria analizei comportamentale aplicata este mult mai larga si cuprinde o varietate de tactici, metode si proceduri care s-au demonstrat a fi eficace pentru o varietate de tipuri de probleme.

Caracteristicile comune tuturor programelor ABA sunt reprezentate de masurarea obiectiva a comportamentului, controlul precis al mediului si folosirea procedurilor bazate pe principii comportamentale demonstrate stiintific. Orice procedura clinica sau cercetare care adera acestor principii poate fi considerata ca având bazele în ABA. Acestea includ ”evaluarea functiei comportamentului”, abordari precum ”suportul pozitiv al comportamentului” si forme ale ”evaluarii comportamentului” care au la baz? observarea directa a comportamentului si analiza relatiilor dintre mediu si comportament.

Sprijinul stiintific al Analizei Comportamentale Aplicate

În ultimii 40 de ani, un volum mare de publicatii au aratat succesul procedurilor de interventie ABA pentru reducerea problemelor de comportament si cresterea abilitatilor adecvate pentru indivizii cu deficiente, autism si alte probleme asociate. Au fost publicate multe articole analitice si recenzii care rezuma acest volum de literatura specializata. Sase dinte acestea (DeMyer, Hingtgen, & Jackson,1981; Herbert, Sharp, & Gaudiano, 2002; Hingtgen & Bryson, 1972; Kahng, Iwata, & Lewin, 2002; Matson, Benavidiz, Compton, Paclawskyj, & Baglio, 1996; Sturmey, 2002) au rezumat împreuna mii de studii publicate pe o perioada de timp ce se întinde între 1946 si 2001. Fiecare dintre aceste recenzii sprijina eficacitatea procedurilor de interventie bazate pe ABA în evaluarea si tratamentul problemelor de comportament asociate autismului, retardului mintal si a altor probleme asociate.

În mod similar, trei meta-analize (Didden, Duker, & Korzilius, 1997; Lundervold & Bourland, 1988; Weisz, Weiss, Han, Granger, & Morton, 1995), care împreuna au acoperit sute de studii publicate între 1968 ?i 1994, au concluzionat ca tratamentele bazate pe principiile operante ale gândirii au fost mult mai eficiente în reducerea problemelor de comportament prezente la indivizii cu deficiente cât si pentru indivizii cu dezvoltare normala fata de alte tratamente alternative. Volumul mare de literatura acoperit de aceste studii furnizeaza dovezi empirice care arata ca procedurile dezvoltate pe principiile ABA sunt eficiente pentru evaluarea si tratarea unei game întregi de probleme social-comportamentale importante manifestate de o varietate de diagnostice. În plus, metodele ABA pentru educarea copiilor care sufera de autism si alte tulburari asociate, au fost extensiv cercetate empiric si sustinute (e.g., Howard, Sparkman, Choen, Green, & Stanislaw, 2005; Koegel, Koegel, & Harrower, 1999; Krantz & McClannahan, 1998; Lovaas,1987; McGee, Morrier, & Daly, 1999; Strain & Kohler, 1998).

Aplicatiile principiilor ABA în spectrul diverselor medii si populatii

Procedurile bazate pe ABA au fost implementate într-o varietate de medii incluzând spitale (ex. Iwata, et al., 1994), scoli (ex. Boyajian, DuPaul, Handler, Eckert, & McGoey, 2001; Northup et al., 1997) precum si în interiorul caminului (ex. Derby, et al. 1997; Harding et al., 1999) precum si asupra unei game largi de probleme de comportament incluzând automutilare, (ex. Iwata, Dorsey, Slifer, Bauman, & Richman, 1982/1994; Kahng, Iwata, & Lewin, 2002), agresiune (ex. DeLeon, Fisher, Herman, & Crosland, 2000; Oliver, Oxener, Hearn, & Hall, 2001.), comportament stereotipic (ex. Ahearn, Clark, DeBar, & Florentino, 2005; Durand & Carr, 1997; Rapp, Vollmer, St. Peter, Dozier, & Cotnoir, 2004) etc.

În plus, ABA a fost folosita si pentru cresterea comportamentelor adaptive, la probleme de comunicare (ex. Carr & Durand, 1985; Durand, & Carr, 1992; Hagopian, Fisher, Sullivan, Acquisto, & LeBlanc, 1998; Wacker et al., 1990), abilitati din viata de zi cu zi (ex. Cuvo, Jacobi, & Sipko, 1981; Horner & Keilitz, 1975) si abilitati academice (e.g., Daly & Martens, 1994; McComas, Wacker, & Cooper, 1996).

Procedurile ABA au fost folosite cu indivizi cu varii diagnostice de la schizofrenie (ex. Wilder, Masuda, O’Connor, & Baham, 2001), retard mintal (ex. Lindauer, Zarcone, Richman, & Schroeder, 2002; Saunders, McEntee, & Saunders, 2005), autism (ex. Hoch, McComas, Thompson, & Paone, 2002; Lerman, Vorndran, Addison, & Kuhn, 2004; Lovaas et al. 1987), ADHD (e.g., Northup et al. 1997), disfunctii de miscare stereotipica cu automutilare (ex. Kahng, Iwata, & Lewin, 2002; Smith, Iwata, Goh, & Shore, 1995), sindromul Down (e.g., Dalton, Rubino, & Hislop, 1973), si disfunc?ii pediatrice de hranire (e.g., Cooper et al., 1995; Kerwin, Ahearn, Eicher, & Burd, 1995; Piazza, et al., 2003).

Punctul de vedere al organizatiilor stiintifice, profesionale si guvernamentale asupra ABA

Bazat pe dovezile stiintifico-empirice, multe agentii stiintifice, guvernamentale si profesionale au concluzionat ca procedurile ABA prezinta cea mai buna alternativa de tratament pentru indivizii cu autism si retard mintal. De exemplu, Asociatia Americana pentru Dizabilitati Intelectuale si de Dezvoltare (American Association on Intellectual and Developmental Disabilities), cea mai mare si mai veche organizatie interdisciplinara de profesionisti preocupati cu retardul mintal si alte disfunctii asociate, a desemnat ABA ca fiind cel mai recomandat tratament pentru indivizii cu retard mintal si disfunctii comportamentale. Având la baza dovezile stiintifice ale rezultatelor procedurilor ABA în tratarea problemelor asociate cu retardul mintal si autismul, multe organizatii stiintifice au concluzionat ca procedurile ABA sunt extrem de eficiente, printre care enumeram:

National Institute of Mental Health;

The National Academies Press;

Association for Science in Autism Treatment;

Autism Speaks;

Organization For Autism Research.

O varietate de agentii guvernamentale au sustinut folosirea procedurilor ABA în special pentru indivizi cu retard mintal si autism care prezinta disfunctii comportamentale. De exemplu, în 1999 într-un raport publicat de Ministerul sanatatii al SUA se mentioneaza ca ”Treizeci de ani de cercetare demonstreaza eficacitatea aplicarii metodelor comportamentale în reducerea comportamentelor neadecvate si pentru cresterea comunicarii, a învatarii si a comportamentelor sociale adecvate”.

Agentii guvernamentale care sprijina folosirea procedurilor bazate pe ABA:

Surgeon General of the United States (“Surgeon General’s Report on Mental Health pag. 163 pentru Autism”);

New York State Department of Health (“Guidelines: Autism/Pervasive Development Disorders, Assessment and Intervention for Young Children (0-3), Capitolul IV – Behavioral and Educational Approaches”);

Maine Administrators of Services for Children with Disabilities (“Report of the MADSEC Autism Task Force”; pag 21);

Tratamente sprijinite prin dovezi empirice pentru probleme asociate retardului mintal si autismului

Multe jurnale academice, care reprezinta discipline medicale specializate au publicat articole ce indica faptul ca tratamentele pentru autism si retard mintal, derivate din procedurile ABA, sunt tratamente cu suport empiric. De exemplu, jurnalul Current Opinion in Psychiatry este un jurnal de opinii curente axat pe mentinerea clinicienilor si cercetatorilor la curent cu volumul mare de informatii publicate în domeniul psihologiei. Un articol de recenzie asupra evaluarii si tratamentului indivizilor cu retard mintal si disfunctii psihiatrice concluzioneaza: „Interventiile bazate pe analiza comportamental? aplicata beneficiaza de cele mai solide dovezi empirice cu toate ca si alte terapii prezinta rezultate promitatoare”.

De asemenea jurnalul medical Pediatrics, publicatia oficiala a Academiei Americane a Pediatrilor, într-un articol ce prezinta îndrumari asupra unor tratamente sprijinite stiintific pentru tulburarile psihice ale copiilor, concluzioneaza: ”Cel mai eficace tratament psihosocial pentru autism este analiza comportamentala aplicata” (Lilienfeld, 2005). Printre jurnalele medicale specializate care au publicat articole ce releva faptul ca interventiile ABA sunt sprijinite empiric se numara:

– Current Opinion in Psychiatry (Grey & Hastings, 2005; Sturmey, 2002)

– Pediatrics (Lilienfeld , 2005)

– Psychiatric Times (Erickson, Swiezy, Stigler, McDougle, & Posey, 2005)

– Scientific Review of Mental Health Practice (Herbert, Sharp, & Gaudiano, 2002)

Mai târziu, în 1993, divizia 12 a Asociatiei Americane de Psihologie a pus bazele unor standarde pentru ce se poate numi un Tratament Sprijinit Empiric (Empirically Supported Treatment – EST). Cu privire la EST-urile bazate pe aplicarea programelor individuale, aceste standarde mentioneaza: ”Un numar mare de astfel de procedee experimentale trebuie sa-ti demonstreze eficacitatea prin a) folosirea unui model experimental bun si b) comparatii cu alte tipuri de tratamente” (Chambless & Ollendick, 2001). Pe baza acestor criterii, tratamentele bazate pe ABA sunt definite ca EST-uri pentru indivizi cu dizabilitati de dezvoltare (Chambless, et al, 1996).

Decizii legislative pentru sprijinul si accesul la serviciile ce au la baza procedeele A.B.A.

Multiple decizii legislative au sprijinit eficacitatea ABA pentru interventie atât pentru cazurile ce prezinta probleme aferente retardului mintal ai autism cât si pentru instruirea scolara. Decizii de referinta au fost luate de Curtea Federala Districtuala a Philadelphiei, Curtea Districtuala a Districtului de Nord a Statului Illinois, Curtea Districtuala a Districtului de Est a statului Michigan, Curtea Federala Districtuala a Carolinei de Sud, Curtea Districtuala a Districtului de Sud a Statului Indiana, Curtea Districtuala a Districtului de Est a Statului Tennessee si în cazul unei decizii asupra utilizarii ABA pentru tratamentul copiilor cu autism, Curtea Suprema a British Columbia a concluzionat: ”este dincolo de orice îndoiala ca tratamentul adecvat este ABA sau interventia precoce intensiva.”