Bucuresti - Telefon: 0721.753.779 | 0721.624.854

Str. Ostasilor nr. 7 , sector 1, Bucuresti Locatie

Ploiesti - Telefon: 0722.679.520 | 0726.170.006

Comunicarea la copiii intre 1 si 5 ani

Dezvoltarea limbajului cunoaste un avant deosebit in aceasta perioada, în special spre împlinirea varstei de 2 ani.

Copiii de aceasta varsta sunt mult mai capabili sa înteleaga ceea ce li se spune si sa se exprime prin cuvinte si gesturi. Le face placere sa urmeze instructiuni simple si nu vor ezita sa dea propriile instructiuni.

Cum comunica .

Cei mai multi copii vor spune primele cuvinte în jurul împlinirii varstei de un an. Un copil care este preocupat de a învata sa mearga va împinge vorbitul pentru mai tarziu. Acest lucru nu reprezinta un element de alarmare.

Copii de aceasta varsta au învatat fragmente ale multor cuvinte care nu pot fi recunoscute. Copilul poate repeta ceea ce aude sau sa amestece cateva cuvinte cu gangureala. Atunci cand vor progresa în a vorbi, o vor face rapid si în curand vor fi capabili sa arate spre obiecte familiare si sa le spuna pe nume, sa recunoasca numele persoanelor familiare, ale obiectelor si partilor corpului.

La 2 ani, cei mai multi copii vor putea spune mai mult de 50 de cuvinte, sa foloseasca fraze si propozitii formate din doua trei cuvinte.

Indiferent de momentul în care vor spune primele cuvinte, cu siguranta acestia deja înteleg mult din ceea ce li se spune. Copilul ar trebui sa raspunda la indicatii simple precum „da-i mingea lui mami” si sa recunoasca numele obiectelor familiare si a membrilor familiei.

Cum sa încurajam dezvoltarea limbajului.

Copilul dumneavoastra asculta tot ceea ce-i spuneti si înmagazineaza foarte repede. În loc sa folositi limbajul bebelusilor folositi numele corecte ale obiectelor, persoanelor, locurilor si activitatilor. Vorbiti rar si clar si pastrati simplitatea exprimarii.

Copiii de un an pot vorbi înca prin gesturi si semne. Gestica va deveni mult mai elaborata pe parcursul acestui an în timp ce copiii vor folosi gesturile pentru a imita actiuni, pentru a se exprima si pentru a se juca.

Gesturile sunt un element important al dezvoltarii limbajului. Realizati legatura între limbaj si gesturi prin folosirea comentariilor precum „vrei sa bei ceva?” atunci cand copilul arata spre frigider si asteptati un raspuns. Apoi spuneti „ce vrei? Vrei lapte? Bine hai sa luam niste lapte”. O astfel de abordare încurajeaza copiii sa participe la conversatie.

Copilului îi vor placea jocurile de gestica si identificarea diverselor parti ale corpului, fotografii sau obiecte si persoane familiare „unde e urechea”, „arata-mi mingea”, „unde e mami”.

Vocabularul copilului se va îmbogati rapid dar pronuntia cel mai probabil nu va tine pasul. La varsta de doi ani cei mai multi copii vor putea fi întelesi doar pe jumatate. Subliniati pronuntia corecta în raspunsurile dumneavoastra.

Ar trebui sa-mi fac griji?

Cei mai multi copii ating aceste praguri de dezvoltare în aceasta perioada:

–         sa spuna câteva cuvinte pâna la vârsta de 15-18 luni;

–         sa arate spre persoane familiare si parti ale corpului pâna la 18 luni;

–         sa spuna 50 sau mai multe cuvinte pâna la doi ani;

–         sa alcatuiasca propozitii din doua trei cuvinte;

–         sa urmeze indicatii simple pâna la vârsta de doi ani.

Nu ezitati sa ridicati orice problema sau îngrijorare pe care o aveti cu medicul dumneavoastra, în special daca considerati ca cel mic nu vorbeste sau daca sunteti de parere ca are probleme cu auzul. Un copil care pare sa aiba probleme de dezvoltare si în alte planuri trebuie consultat de un pediatru specialist în dezvoltare.

Unii parinti îsi fac griji ca un copil care nu vorbeste poate suferi de autism. Copiii cu autism si alte conditii asociate pot avea vorbirea întârziata sau alte probleme legate de comunicare, dar interactiunea sociala redusa sau limitata precum si alte modele comportamentale pot fi semne ale acestei conditii. Daca aveti întrebari sau sunteti îngrijorat în legatura cu dezvoltarea copilului adresati-va unui specialist.

2-3 ani

Comunicarea cu copilul înca din pruncie reprezinta una din cele mai mari bucurii atât pentru copil cât si pentru parinti. Copiii învata prin absorbtia informatiilor din interactiunea zilnica si experientele cu alti copii, adulti si mediul înconjurator.

Comunicati cu copilul dumneavoastra.

Cu cât copiii sunt implicati mai mult în comunicare, joc si interactiune cu atât învata mai mult. Cititul cartilor, cântecul, jocul cu cuvintele si simpla conversatie cu acestia le vor îmbogati vocabularul si le vor da ocazii multiple de a asculta.

Iata câteva sugestii pentru a-i îmbunatati copilului abilitatile de comunicare:

–         vorbiti-i acestuia despre ceea ce a facut pe parcursul zilei sau despre ce planuri aveti pentru ziua urmatoare sau discutati evenimentele zilei înainte de culcare;

–         jucati jocuri de imaginatie;

–         cititi-i cartile preferate în mod repetat si acesta va lua parte prin cuvintele si expresiile pe care le cunoaste. Încurajati-l pe acesta sa va citeasca el însusi dumneavoastra.

Vocabularul si modelele de comunicare

Între vârsta de doi si trei ani, vocabularul copiilor creste foarte mult. În aceasta perioada majoritatea copiilor pot urma indicatii simple si pot spune mai mult de 50 de cuvinte. Multi copii combina cuvintele în propozitii scurte.

Copiii de aceasta vârsta pot urma indicatii compuse precum „ridica mingea si da-i-o lui mami”. Vocabularul unui copil de trei ani contine de obicei peste 200 de cuvinte si majoritatea pot crea propozitii din trei pana la patru cuvinte.

In acest stadiu de dezvoltare a limbajului, copiii pot întelege mai mult si se pot exprima mult mai clar. Pâna la vârsta de trei ani ar trebui sa va puteti întelege copilul în proportie de 75%.

Copiii ar trebui sa foloseasca limbajul în mod liber si sa-l foloseasca pentru a rezolva probleme si pentru a învata concepte. Se pot angaja de obicei în conversatii simple de forma: întrebare si raspuns. Pot numara trei obiecte în mod corect, sa înceapa sa spuna povesti si sa-si cunoasca propriul nume si prenume.

Daca suspectati o problema.

Daca suspectati ca cel mic are probleme de auz, cu învatarea limbajului sau cu claritatea exprimarii, adresati-va medicului. Un test auditiv poate reprezenta primul pas în determinarea conditiei copilului dumneavoastra. Vârsta de doi ani nu este prea frageda pentru o evaluare a evolutiei vorbirii/limbajului, în special daca copilul nu poate urma indicatii, nu poate raspunde intrebarilor simple sau nu poate spune suficiente cuvinte.

Probleme tipice de comunicare.

Problemele de comunicare ale copiilor cu vârste cuprinse între 2 si 3 ani pot include:

–         dificultati auditive;

–         incapacitatea de a urma indicatii sau instructiuni simple;

–         vocabular saracacios;

–         verbalizare neclara;

–         bâlbâiala.

Bâlba si problemele de articulare sunt des întâlnite la anumite vârste si majoritatea copiilor vor trece peste ele. Alte probleme pot necesita o evaluare mai amanuntita. Doctorul dumneavoastra poate determina daca cel mic poate beneficia de pe urma unei evaluari a limbajului si vorbirii. Un copil care pare a avea intarzieri si în alte arii de dezvoltare trebuie consultat de un medic pediatru specializat sau de un psiholog.

Unii parinti sunt îngrijorati ca cel mic, daca nu vorbeste, poate suferi de autism. Copii cu autism si alte conditii asociate pot avea o întârziere a vorbirii precum si alte probleme cu comunicarea, dar interactiunea sociala redusa sau interesul limitat precum si alte elemente comportamentale pot fi indicatii ale acestei conditii.

Daca aveti întrebari sau sunteti preocupat de dezvoltarea copilului dumneavoastra adresati-va specialistului.

 

4-5 ani

Comunicarea cu copilul este una din cele mai placute si multumitoare experiente pentru parinti.

Copiii învata prin asimilarea de informatie prin interactiunea zilnica si prin experienta cu alti copii, adulti sau cu mediul ce-i înconjoara. Între patru si cinci ani, copiii intra la cresa sau gradinita, ceea ce face sa fie esentiala competenta lingvistica pentru a învata în sala de clasa.

Comunicarea cu copilul dumneavoastra.

Cu cât copiii sunt implicati mai mult în comunicare si joc cu atât învata mai mult. Cititul cartilor, cântecul, jocul cu cuvintele si simpla conversatie cu acestia le vor îmbogati vocabularul si creeaza numeroase oportunitati pentru dezvoltarea abilitatilor de ascultare.

Iata câteva sugestii pentru a-i îmbunatati copilului abilitatile de comunicare:

–         ajutati-va copilul sa relationeze cu cartile prin selectarea povestilor cu familii asemanatoare cu a dumneavoastra sau cu personaje din propriul grup etnic sau cultural;

–         pastrati cartile, revistele sau alte materiale pentru citit, acolo unde copiii le pot ajunge fara ajutor;

–         ajutati-va copilul sa creeze albume care sa reprezinte propria lui familie si sa le dezvolte sentimentul de apartenenta;

–         vorbiti cu copilul despre carti sau emisiuni TV sau filme pe care le-ati vizionat împreuna;

–         lasati-va copilul sa va vada ca cititi carti si ca cititul va face placere.

 

Vocabularul si modele de comunicare.

În timp ce copiii devin mai buni în a comunica, abilitatile conversationale ale acestora devin mai complexe. Copiii cu vârstele între patru si cinci ani pot duce la bun sfarsit indicatii complexe si sa vorbeasca cu entuziasm despre ceea ce fac. Pot inventa povesti, le pot asculta cu mare atentie si repovesti.

La aceasta vârsta, copiii sunt capabili sa înteleaga ca literele si cifrele sunt simbolurile unor lucruri si idei reale si ca acestea pot fi folosite pentru a spune povesti si a oferi informatii.

Structura propozitiilor poate încorpora pâna la cinci sau mai multe cuvinte, iar vocabularul este undeva între o mie si doua mii de cuvinte. Vorbirea la aceasta vârsta este complet inteligibila, cu toate ca pot exista unele erori de sunete si bâlbe mai ales în rândul baietilor.

Daca considerati ca copilul dumneavoastra are probleme cu auzul, dezvoltarea limbajului, claritatea exprimarii, adresati-va unui medic. Un test auditiv poate reprezenta primul pas pentru a determina daca cel mic are o problema auditiva.

Daca este suspectat un anumit deficit sau o anumita intarziere in dezvoltare, doctorul va va recomnada o evaluare lingvistica si a vorbirii. Un copil care pare a avea întârzieri si în alte arii de dezvoltare trebuie consultat de un medic pediatru specializat sau de un psiholog.

Probleme de comunicare tipice.

Problemele de comunicare ale copiilor de aceasta vârsta pot include:

–         dificultati auditive;

–         greutati în îndeplinirea sarcinilor complexe;

–         dificultati în interactiunea conversationala;

–         vocabular saracacios;

–         dificultati în asimilarea conceptelor prescolare precum numele culorilor sau numaratul;

–         balbaiala;

–         dificultati în folosirea gramaticii sau sintaxei;

–         vorbire neclara.

Unii copii vor depasi de la sine aceste probleme. Pentru altii, terapia prin vorbire (logopedia) sau o evaluare mai amanuntita este necesara. Specialistul va determina daca e necesara o evaluare a limbajului sau un tratament, o terapie.