Bucuresti - Telefon: 0721.753.779 | 0721.624.854

Str. Ostasilor nr. 7 , sector 1, Bucuresti Locatie

Ploiesti - Telefon: 0722.679.520 | 0726.170.006

Dezvoltarea limbajului si a vorbirii

Fiul tau are doi ani si înca nu vorbeste. Spune doar câteva cuvinte, dar în comparatie cu colegii lui crezi ca este foarte în urma. Îti amintesti ca sora lui putea spune propozitii întregi la aceeasi vârsta. În speranta ca îsi va reveni, amâni cautarea ajutorului profesionist. Îti spui ca unii copii învata sa mearga mai repede iar altii sa vorbeasca mai târziu si nu trebuie sa-ti faci griji…

Acest scenariu e întâlnit printre parintii ai caror copii încep sa vorbeasca târziu. Doar în cazul în care observa si alte arii de intarziere în perioada initiala de dezvoltare, parintii vor ezita sa caute ajutor profesionist. Pot sa treaca cu vederea lipsa comunicarii spunându-si ca ”va creste…” sau ”este interesat de lucrurile fizice”.

A sti ce este normal si ce nu în a vorbi si în dezvoltarea limbajului te poate ajuta sa-ti dai seama daca ar trebui sa-si faci griji sau daca al tau copil este pe calea cea buna.

Vorbirea normala si dezvoltarea limbajului.

Este importanta discutia asupra vorbirii timpurii si dezvoltarii limbajului.

E dificil de realizat daca un copil e doar imatur în comunicare sau daca are o problema care necesita atentie din partea unui specialist.

Urmatoarele norme pot oferii indicii:

Înainte de împlinirea vârstei de 12 luni

Este important pentru copiii de aceasta vârsta sa fie supravegheati, pentru a vedea daca îsi folosesc vocea pentru a interactiona cu mediul înconjurator. Gânguritul si lalalizarea sunt primele faze ale dezvoltarii limbajului. Pe masura ce copiii cresc (în jurul vârste de noua luni) încep sa combine sunete, sa incorporeze diferite tonalitati de voce si sa pronunte cuvinte precum ”mama” si ”tata” (fara a întelege si ce înseamna aceste cuvinte).

Înaintea vârstei de 12 luni, bebelusii trebuie sa acorde atentie sunetelor si sa înceapa sa recunoasca nume ale unor obiecte comune (biberon, paturica, etc.) Copiii care privesc cu intensitate dar care nu reactioneaza la sunete pot da semne de pierdere a auzului.

Între 12 si 15 luni:

Copiii de aceasta vârsta trebuie sa aiba o varietate de sunete în ganguritul lor (precum p, b, m, d sau n), încep sa imite si sa aproximeze sunetele si cuvintele modelate de membrii familiei si în mod normal pot spune unul sau doua cuvinte (inclusiv mama si tata) în mod spontan. Substantivele sunt de obicei primele care apar, precum ”copil” si ”minge”. Copilul ar trebui sa poata întelege si indicatii simple precum: ”da-mi jucaria”, etc.

De la 18 la 24 de luni.

Cu toate ca exista o mare varietate, cei mai multi copii pot spune aproximativ 20 de cuvinte la vârsta de 18 luni si peste 50 pâna când împlinesc vârsta de doi ani. La vârsta de doi ani copiii încep sa combine câte doua cuvinte pentru a forma propozitii simple, precum ”bebe plânge” sau ”tati mare”. Un copil de doi ani poate identifica obiecte comune (reale si în poze), sa arate catre nas, ochi, gura când li se cere si sa urmeze comenzi din doi pasi (te rog ridica jucaria si da-mi-o).

Între 2 si 3 ani.

Parintii observa de obicei cresteri majore în limbajul copiilor. Vocabularul copilului ar trebui sa se îmbogateasca (la prea multe cuvinte pentru a fi numarate) si acestia sa combine în mod curent doua sau trei cuvinte pentru a forma propozitii simple.

Si nivelul de întelegere ar trebui sa creasca. La vârsta de trei ani un copil ar trebui sa înceapa sa înteleaga ce înseamna ”pune-o pe masa” sau ”pune-l sub pat”. Copilul ar trebui sa înceapa sa identifice culori si sa înteleaga concepte descriptive (mare vs. mic, de exemplu).

Diferenta dintre vorbire si limbaj.

Vorbirea si limbajul sunt deseori confundate, dar exista o distinctie între cele doua:

Vorbirea este expresia verbala a limbajului si include articularea, care este modalitatea de formare a sunetelor si cuvintelor.

Limbajul este cu mult mai vast si se refera la ansamblul sistemului de exprimare si percepere a informatiei întru-un mod semnificativ. Este legat de a întelege si de a te face înteles prin comunicare – verbal, nonverbal si în scris.

Cu toate ca probleme vorbirii si limbajului difera, de multe ori se suprapun. Un copil cu o problema de limbaj poate sa pronunte cuvinte suficient de bine, dar nu este capabil sa le alature. Limbajul altuia poate fi dificil de înteles, dar acesta poate folosi cuvinte si fraze pentru a exprima idei, în timp ce un altul poate vorbi dar poate întâmpina dificultati în a respecta indicatii.

Semne de avertizare ale unei potentiale probleme:

Daca te preocupa dezvoltarea vorbirii si a limbajului copilului tau trebuie sa tii cont de câteva aspecte.

Un bebelus care nu raspunde la sunete sau care nu vocalizeaza prezinta o problema particulara.

Între 12 si 24 de luni, motivele de îngrijorare includ:

•          nu foloseste gesturi, precum a arata cu degetul sau a face cu mâna, pâna la vârsta de 12 luni;

•          prefera gesturile pentru a comunica în defavoarea vocalizarii, la vârsta de 18 luni;

•          întâmpina dificultati în imitarea sunetelor la vârsta de 18 luni;

•          are dificultati în întelegerea unor cereri verbale simple.

 

Cereti o evaluare in cazul in care copilul de 2 ani:

•        imita doar cuvinte si actiuni si nu produce cuvinte si fraze în mod spontan;

•        spune doar anumite cuvinte sau foloseste repetitiv cuvintele si nu poate folosi limbajul oral

pentru a comunica în afara de nevoile proprii imediate;

•        nu poate urmari indicatii simple;

•        are un ton neobisnuit al vocii (precum unul nazal);

•        este mai dificil de înteles e care alt copil de vârsta lui. Parintii si îngrijitorii ar trebui sa înteleaga aproape jumatate din limbajul copilului pâna la vârsta de doi ani si aproape trei sferturi pâna la vârsta de trei. La patru ani copilul ar trebui sa fie înteles chiar si de persoanele nefamiliarizate cu acesta.

Cauze ce pot duce la întârzierea aparitiei vorbirii si a limbajului.

Exista multe cauze care pot duce la o întârziere a dezvoltarii vorbirii si limbajului. Întârzierea vorbirii la un copil care în rest se dezvolta normal poate fi de cele mai multe ori de natura orala, precum probleme cu limba sau a boltii palatine (cerul gurii). Un frenulum prea scurt (legatura de sub limba) poate limita miscarea limbii pentru producerea vorbirii.

Multi copii cu întârzieri ale vorbirii au probleme motrice-orale ceea ce înseamna ca exista o comunicare ineficienta în zonele creierului responsabile pentru producerea vorbirii. Copilul întâmpina dificult?ti în folosirea si coordonarea buzelor, a limbii, mandibulei pentru producerea sunetelor. Vorbirea poate reprezenta singura problema sau poate fi însotit? de alte probleme motrico-orale precum dificult?ti la hranire. O întârziere a vorbirii poate face parte, de asemenea (în loc de a indica), dintr-o problem? generala de dezvoltare întârziata.

Problemele auditive sunt strâns legate de întârzierea vorbirii, iar auzul copilului trebuie testat de catre un audiolog atunci când exista o preocupare legata de vorbire. Un copil care are dificultati auditive poate întâmpina probleme la articulare si întelegere, la imitarea ?i folosirea limbajului.

Infectiile auriculare, în special cele cronice pot afecta abilitatea auditiva. Simple infectii ale urechii care au fost tratate corespunz?tor, nu vor avea efecte asupra vorbirii. Atâta timp cât exista un auz normal în cel putin o ureche, vorbitul si limbajul se vor dezvolta normal.

Ce fac specialistii in vorbire ?i limbaj

Daca doctorul tau suspecteaz? o problema la copil, o evaluare a vorbirii si limbajului de catre un logoped este cruciala. Bineîn?eles, daca se dovedeste ca nu exista nici o problema, o evaluare va poate linisti temerile.

În timpul unei evaluari, un logoped va arunca o privire asupra capacitatilor verbale si ale limbajului unui copil în contextul dezvolt?rii globale. În afar? de a observa copilul, logopedul îl va supune unor teste si grile standard si va cauta anumiti parametrii în dezvoltarea vorbirii si a limbajului.

Logopedul va evalua de asemenea si:

•        ceea ce poate întelege copilul dvs. (limbajul receptiv);

•        ceea ce poate verbaliza copilul (limbajul expresiv);

•        daca copilul încearca sa comunice în alte moduri, precum aratatul cu degetul, miscari ale capului, gesturi, etc.;

•        dezvoltarea fonica si claritatea vorbirii;

•        stadiul dezvoltarii motrico-orale a copilului (cum functioneaz? gura, limba, bolta palatina         ale copilului precum si mâncatul si înghititul).

Dac? logopedul descopera ca are nevoie de terapie verbala, implicarea dumneavoastra este extrem de importanta. Puteti observa sesiunile de terapie si puteti învata sa participati la proces. Terapeutul vorbirii (logopedul) va va arata cum puteti lucra cu copilul acasa pentru a-i îmbunatatii capacitatile verbale si ale limbajului.

Evaluarea de catre un logoped poate demonstra ca pretentiile dumneavoastra sunt mult prea mari. Materialele educationale care subliniaza stadiile si standardele dezvoltarii va pot ajuta sa va priviti copilul într-un mod mult mai realist.

Ce pot face p?rintii.

Precum multe ale lucruri, dezvoltarea vorbirii este o mixtura de natura si crestere. Predispozitia genetica va determina, în parte, dezvoltarea limbajului, vorbirii si a inteligentei. Cu toate acestea, multe aspecte depind si de mediul înconjurator. Este copilul stimulat într-un mod adecvat atât acasa cât si la cresa/ gr?dinita? exist? oportunitati de schimb de comunicare si participare? Ce fel de feed-back primeste copilul?

Atunci când exista probleme legate de vorbire, limbaj, auz sau dezvoltare, interventia timpurie poate aduce ajutorul de care copilul are nevoie. Atunci când aveti o întelegere mai buna referitoare la lipsa vorbirii copilului dumneavoastra, putei învata metode pentru a încuraja dezvoltarea vorbirii.

Iata câteva metode pe care le puteti folosi acasa:

•        petreceti cât mai mult timp comunicand cu copilul dumneavoastra, chiar si în timpul prunciei – vorbiti, cântati si încurajati imitarea sunetelor si a gesturilor;

•        cititi-i copilului dumneavoastra începând chiar de la 6 luni. Nu trebuie s? terminati o carte întreaga, dar cautati carti adecvate vârstei sau benzi desenate care încurajeaza copilul sa priveasca în timp ce îi numiti imaginile. Încercati cu o carte clasica în care copilul sa imite gesturile descrise sau carti care prezinta texturi pe care copilul dumneavoastra le poate atinge. Mai târziu, lasati copilul sa arate catre pozele care îi sunt recunoscute si sa încerce sa le numeasca. Treceti mai apoi la poezii care prezinta un apel ritmic. Progresati catre carti previzibile si lasati copilul sa anticipeze ce urmeaza sa se întâmple. Micutul dumneavoastra chiar va putea începe sa memoreze povestirile preferate.

•        folositi situatiile cotidiene pentru a întarii abilitatile de comunicare ale copilului. Cu alte cuvinte, verbalizati-va activitatile pe parcursul zilei. De exemplu numiti produsele dintr-o bacanie, explicati ceea ce faceti, când preparati mâncare sau atunci când faceti curatenie, arata?i obiectele din casa si indicati sunetele pe care le auziti. Puneti-i întrebari si confirmati-i raspunsurile (chiar dac? sunt dificil de înteles). Mentineti lucrurile simple, dar nu folositi niciodata ”limbajul bebelusilor”.

Indiferent de vârsta copilului, descoperirea si tratarea problemelor de timpuriu este cea mai buna metoda pentru a-l ajuta în remedierea întârzierilor în vorbire si limbaj. In timp, cu terapia adecvata, copilul dumneavoastra va putea comunica mult mai bine cu dumneavoastra si mediul înconjurator.

Revizuit de Amy, Nelson MA, CCC-SLP

Data: iulie 2013-11-21

.