Exista trei teorii cognitive despre gandire (vorbind de cunoastere si limbaj), care in mare parte explica comportamentele. Cunoasterea acestor teorii poate ajuta la intelegerea comportamentului lor. Ne ajuta si sa intelegem comportamentele, daca putem spune ce anume le provoaca, daca sunt urmarile la ceva, ce le cauzeaza . In literatura de specialitate se vorbeste despre urmatoarele :
–coerenta centrala : a intelege intregul si a oferi o seminificatie corecta. Cu alte cuvinte : a observa mediul inconjurator, cu tot ce se intampla in el ca un intreg si a da acestor lucruri o semnificatie corecta, inclusiv comunicarii si persoanelor (Baren & Cohen, 1997) ;
–functii executive : a planifica si a organiza sarcinile intr-un mod flexibil. Cu alte cuvinte : ce sarcini urmeaza una dupa alta si CUM trebuie sa fie executate (Ozonnoff,1995) ;
–teoria mintii : a intelege interiorul altor persoane si a tine cont de aceasta si in acelasi timp a recunoaste interiorul tau, a-l putea descrie si a te comporta in functie de el (Frith, 1996) ;
Un copil cu autism are mari dificultati in ceea ce priveste coerenta centrala, functiile executive si teoria mintii. Acest mod de gandire are mari urmari in toata dezvoltarea lui. El reactioneaza in consecinta, se comporta altfel, comunica diferit si da alte semnificatii lucrurilor.
Care sunt consecintele in acest mod diferit de gandire pentru copilul cu autism ?
Coerenta centrala
Din cauza perceperii in piese de puzzle, copilul cu autism nu observa legaturile. El vede o situatie mai mult ca o adunare de piese, ca o enumerare a pieselor, fara a observa legatura si semnificatiile. Drept urmare, poate se piarda rapid intregul si sa intre in panica. Detaliile neschimbate sunt vitale pentru un copil cu autism. Copilul nu intelege intregul si nu poate face diferenta intre lucrurile principale si cele secundare. El nu poate fi altfel decat sa se lege de detalii. Numim aceasta si gandire in detalii. Acest mod de gandire are doua moduri de manifestare. De exemplu, un copil care intelege ceva cand toate piesele, pe care le are in minte, sunt prezente si in realitate, in aceeasi forma.
Dar exista si copii care vad in detaliu si executa direct sarcina legata, indiferent daca este potrivita situatiei.
Pentru un copil cu autism poate fi dificil sa utilizeze o abilitate pe care a invatat-o inainte, intr-o situatie asemanatoare. Pentru el situatiile trebuie sa fie aceleasi pana in cel mai mic detaliu ca sa poata pune in practica abilitatea invatata.
A da seminificatie la percepere ia mai mult timp de gandire la copiii cu autism. De exemplu, cand vede o carioca : mai intai vede carioca in mai multe piese de puzzle. Cand un puzzle s-a facut intreg in mintea lui, atunci trebuie sa-i dea semnificatia corecta. Si aceasta se face in pasi :
1) – perceperea lui. Vede un lucru din plastic, lung, rosu, subtire si un lucru scurt, alb din plastic.
2) -el va da semnificatie acestui lucru. El vede ca aceste doua lucruri sunt impreuna si-l recunoaste.
3) -se cauta un cuvant care se potriveste cu acest lucru : este o ‘carioca’.
4) -el stie ce trebuie sa faca cu ea : sa deseneze pe hartie (van Dalen, 1994).
Aceasta prelucrare se face pas cu pas si foarte rapid. Dar cand copilul se uita la hartie si apoi din nou la carioca trebuie sa parcurga de fiecare data acesti patru pasi. La fel se intampla si cu ceea ce aude, simte, gusta si miroase. In comparatie cu cineva fara autism, copilul are de prelucrat o cantitate enorma de informatii (puzzle) si de acordat semnificatii. Uneori copilul leaga la unul dintre pasi alte detalii. Din acesta cauza, se intampla sa se realizeze legaturi gresite, fixe. Se vorbeste si de asocierea « 1 pe 1 ».
Exemplu : ‘Un copil bea suc de portocale dintr-un pahar verde. Se constata ca sucul este stricat. Urmarea este ca el nu mai vrea sa bea niciodata suc dintr-un pahar verde.’
Functii executive
A face ceva care cere o executie in ordine corecta a mai multor secvente are nevoie de organizare si planificare. Un copil cu autism care are greutati in a vedea intregul are drept urmare si greutati in planificarea si organizarea sarcinilor proprii. Din aceasta cauza, copilul nu a capatat abilitatile care la varsta lui ar fi trebuit deja dobandite (a se spala pe dinti, a-si face dus, a-si alege hainele potrivite). Cand, dimpotriva, sarcinile lui sunt planificate, se simte sprijinit si poate incepe executia lor. Totusi intotdeauna el va opune mai intai rezistenta impotriva unei schimbari la care nu s-a gandit el insusi.
Teoria mintii
Copiii mici au dificultati in a se pune in locul celorlalti ; ei gandesc numai din perspectiva propriilor nevoi. Nu pot explica de ce au aceste nevoi. In mod normalun copil invata ca si celalalt are un eu (interior) cu pareri, planuri, sentimente si scopuri proprii. Capacitatea de a vedea interiorul tau si al celorlalti si in acelasi timp de a tine cont de ele se numeste « Teoria mintii ». Copiii cu autism au o teorie a mintii foarte limitata. Ei nu pot intelege cum altcineva poate vedea realitatea altfel decat ei.
Ei nu inteleg comportamentul si emotiile celuilalt si nu le pot prezice. De asemenea, ei au dificultati in a intelege si a-si exprima propriile motivatii, sentimente, pareri sau interiorul lor ori sa vada rolul lor intr-o situatie. Cand un copil , de exemplu, loveste un alt copil cu piciorul, probabil nu are idee ca il doare pe celalalt.
Jocul cu mingea este o situatie in care se cere in acelasi timp coerenta centrala, functiile executive si teroria mintii. Cei mai multi copii nu pot participa la astfel de jocuri cu mingea ( de exemplu, in echipe). Copilul trebuie sa fie in stare sa planifice (functiile execitive) ce pasi sa faca pentru a aduce mingea intr-un anumit loc. Pentru aceasta trebuie sa inteleaga intregul (coerenta centrala). De asemenea, trebuie sa prevada ceea ce au de gand ceilalti din echipa adversa (teroria mintii). Datorita sensibilitatii senzoriale copilul autist nu doreste sa fie atinssi din aceasta cauza ramane pe margine, daunand jocului. In acelasi timp trebuie sa-si aminteasca regulile jocului, cand este cazul. Este de inteles ca toate aceste lucruri sunt grele pentru copilul cu autism.